1 Decembrie 2014
Data din titlu va fi ultima Zi Naţională pe care o va petrece Traian Băsescu în fruntea statului. Următorii 5 ani vor fi petrecuţi de preşedinte fie încercând să îşi găsească un loc în istorie, fie să-şi satisfacă clientela. Va face ce va dori – tind să cred că este atras de prima variantă.
Băsescu a jucat întotdeauna tare şi a câştigat mai tot timpul, nefiind dispus la compromisuri. Prima dată când am fost influenţat de înverşunarea lui Băsescu a fost în 1999. Era ministru la transporturi şi eu trebuia să ajung la Bucureşti pentru a lua de acolo avionul spre S.U.A. Când ajung în tren aflu că nu pleacă trenul, că unii blocară gările prin Bucureşti şi vroiau ca Băsescu să plece. Nu a cedat şi eu a trebuit să ajung în Capitală prin alte mijloace. M-a costat o grămadă de bani…
Apoi Băsescu a participat, mai în glumă mai în serios, la alegerile pentru primăria Capitalei din 2000. La un moment dat şi-a dat seama că are o şansă şi a ajuns “la mustaţă” în turul II pe care la câştigat “la altă mustaţă”. În timpul mandatului nu a făcut compromisuri şi a preferat să aibă un Consiliu ostil. A fost OK fiindcă acel consiliu a pierdut la alegerile din 2004 şi Băsescu a rămas primar.
Ajuns ulterior preşedinte, deşi D.A pierduse alegerile, a reuşit să impună guvernul lui Tăriceanu. A vrut ca D.A. să fie la putere şi nu i-a păsat de nimic altceva. S-a certat ulterior cu Tăriceanu; au rămas certaţi până la sfârşit; nu a încercat împăcarea. Efectul a fost că liberalii au pierdut alegerile din 2008 şi partidul lui Băsescu le-a (aproape) câştigat.
După alegerile din 2008 nu a acceptat pretenţiile liberale şi s-a dus cu PSD-ul. În campanie, nu a acceptat să numească un premier dorit de opozanţii săi. În aceeaşi campanie, nu a acceptat ca România să facă alte propuneri în afară de Cioloş pentru postul de comisar european. A câştigat din nou: şi alegerile şi postul de comisar.
Aşadar, până acum, a jucat tare şi a câştigat mai tot timpul. În majoritatea cazurilor victoriile au fost personale, în multe cazuri victoriile au fost ale partidului şi în mai puţine cazuri victoriile au fost ale ţării.
Oare ce planuri are Băsescu pentru următorii 5 ani? Probabil că are şi planuri legate de alegerile din 2012, dar oricum trebuie să facă ceva spectaculos. În principiu, ar trebui să facă ceva pentru ţară; în ultima vreme se ocupă cam mult de Moldova…
Ce-aţi zice dacă data de 1 Decembrie 2014 va rămâne în istorie ca data reunificării României cu Basarabia? 
Ce contează că nu e voie? Dacă joacă tare, UE şi NATO vor fi convinşi să accepte Unirea, că doar nu ne pot sa afară!
Ah, ca fapt divers: după o astfel de Unire se va forma un nou stat care ar fi, iniţial, unul federal. Partea română va avea un preşedinte, partea moldovenească va avea altul, dar oare cine va fi preşedintele Federaţiei nou formate (hint: aceasta va avea propria Constituţie – una nouă)?
Tags: Basarabia, Basescu, Ciolos, Constitutie, NATO, Tariceanu, UE, Unire