În 2010 programul Prima casă a ajuns la ediţia a II-a. Plafonul de 60.000 EUR rămâne valabil pentru locuinţele vechi, pentru locuinţele noi contruite acum se ajunge la 70.000 EUR, iar dacă mă asociez cu colegii să facem un bloc, ni se garantează 75.000 EUR la fiecare.
Nu cred că se poate nega faptul că prima “prima casă” a fost un eşec (nu unul total, dar efectele programului nu s-au ridicat la aşteptările guvernanţilor şi ale poporului). Unii şi-au luat case cu credit mai ieftin; alţii au reuşit să vândă case mai scump decât ar fi putut, dar cam atâta. Nu s-au relansat construcţiile fiindcă nu aveau cum (pe lângă asta, 70% dintre primele case cumpărate în 2009 au fost locuinţe vechi), iar preţurile locuinţelor au fost menţinut sus oarecum artificial.
În 2010 se încearcă impulsionarea vânzării de locuinţe noi prin creşterea unor plafoane. Dar, atâta timp cât nu se face un fond de garantare pentru locuinţe vechi şi unul pentru locuinţe noi, majoritatea beneficiarilor ar opta tot pentru locuinţe vechi (poate procentul va scădea la 65%).
Introducerea posibilităţii de a beneficia de un credit de 75.000 EUR garantat de stat pentru a începe să construieşti (împreună cu prietenii) va constribui la stoparea scăderii preţurilor materialelor de construcţie şi a costurilor legate de forţa de muncă din domeniu. O fi bine?
Cred că astfel de programe au şanse de succes doar dacă este nevoie de ele pe termen scurt. Altfel, devin nesustenabile. Practic, statul ţine sus anumite costuri fără să îl coste mai nimic. Degeaba garantează cu un miliard, acel miliard nu se pierde şi este folosit, între timp, la altceva. Nu cred că vor exista prea multe cazuri în care girantul (statul) să ajungă să fie executate. Şi, chiar dacă este, ajunge să aibă o casă (chiar dacă aceasta costă mai puţin).
Dacă economia îşi revine şi preţurile revin natural la nivelul de acum, atunci programul e OK. Dar, dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci statul nu face decât să amâne căderea cu ceva vreme. Dacă nu se schimbă condiţiile economice, locuinţele şi materialele de construcţie sunt în continuare supraevaluat şi acest lucru nu poate continua la nesfârşit.
Consider căacum guvernul nu face decât să sufle ceva mai tare în balonul imobiliar care se desumflă. Nu cred că este o îmbunătăţire semnficativă faţă de anul trecut.