Cei de la PD-L şi-au dat seama că au dat-o în bară cu suspendarea şi acum cer revocarea lui Geoană. Cică semnară şi nişte pesedişti… Semnară degeaba. Avem aşa la regulament:
Art.30.
(1) Revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una din următoarele împrejurări:
a) încalcă prevederile Constituţiei;
b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului şedinţelor comune.
(2) Revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.
Mai avem decizia Curţii Constituţionale din 14 noiembrie 2005 care spune cam aşa:
În privinţa dispoziţiilor art.30 alin.(1) din Regulament, care prevăd că revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, atunci când persoana care deţine această funcţie încalcă prevederile Constituţiei ori încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului şedinţelor comune ale celor două Camere, Curtea a decis că acestea sunt neconstituţionale.
Caracterul neconstituţional al acestor dispoziţii regulamentare derivă din faptul că textul se abate de la dispoziţiile art.64 alin.(5) din Constituţia României şi instituie o confuzie între revocarea politică şi revocarea ca sancţiune a preşedintelui Senatului, încălcându-se prevederile constituţionale privitoare la respectarea configuraţiei politice în ce priveşte alcătuirea birourilor permanente şi a comisiilor parlamentare, precum şi la dreptul la apărare.
Curtea Constituţională observă că, potrivit art.64 alin.(5) din Legea fundamentală, birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere. Din acest text constituţional rezultă, fără echivoc, că prin configuraţia politică a fiecărei Camere se înţelege compunerea acesteia rezultată din alegeri, pe baza proporţiei pe care grupurile parlamentare o deţin în totalul membrilor Camerei respective.
În virtutea configuraţiei politice izvorâte din voinţa corpului electoral se desemnează şi preşedintele Camerei Deputaţilor, şi preşedintele Senatului. Votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică.
Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din acelaşi grup parlamentar, care nu-şi poate pierde dreptul la funcţia de preşedinte în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, respectându-se principiul configuraţiei politice.
De asemenea, au fost declarate neconstituţionale prevederile alin.(2) ale aceluiaşi articol regulamentar, potrivit cărora revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, întrucât soluţia revocării preşedintelui uneia din Camerele Parlamentului, pentru considerente politice conjuncturale, încalcă prevederile art.64 alin.(5) din Constituţie referitoare la menţinerea configuraţiei politice a Camerelor pe întreaga durată a legislaturii.
Decizia asta arată clar cum trebuie interpretat aliniatul 64 din Constituţie (nu păream foarte convins în articolul anterior).
În final, ca fapt divers, aş vrea să atrag atenţia asupra faptului că nu este deloc frumos ca o insituţie a statului cum este Senatul să îşi pună ca titlu al paginii Web în care îşi prezintă regulamentul următoarea chestiune: Regulementul Senatului.