Ce va fi după Negoiţă?

Guvernul Negoiţă vrea să se prezinte în faţa Parlamentului cât mai repede. Avem azi consultări şi premierul desemnat ar vrea ca luni să prezinte deja lista şi programul de guvernare. Croitoru a folosit la (aproape) maximum cele 10 zile puse la dispoziţie; Negoiţă susţine că are nevoie doar de 3.

Se pare că nu prea vrea lumea să stea de vorbă cu Negoiţă; PSD şi PNL au spus deja că nu vor susţine un astfel de guvern. Poate UDMR va accepta şi minorităţile vor vota şi ele. Totuşi, eu cred că există şanse ca adversarii lui Croitoru să fie şi adversari ai lui Negoiţă.

Cred, aşadar, că Negoiţă nu va reuşi să obţină încrederea Parlamentului. Totul devine o problemă de timing. După respingerea lui Croitoru, Băsescu poate încerca să folosească în campanie textul cu dizolvarea Parlamentului. Cu siguranţă îl va folosi! Deşi mişcarea pare evidentă pentru mine, cred că ceilalţi vor fi în continuare nepregătiţi.

Se pare că Băsescu vrea să joace această carte cât mai repede şi, de aceea, de data aceasta se grăbesc. Adversarii săi încep deja să tragă de timp, deci nu prea vor să apară prea curând tema dizolvării Parlamentului.

Nu îi dau şanse prea mari lui Negoiţă, chiar dacă unii parlamentari se vor speria că îşi vor pierde locurile.

Nu cred că va exista o a treia nominalizate înainte de alegeri. Votul din Parlament va fi dat, cel mai devreme, la sfârşitul săptămânii viitoare.  Deşi ar fi timp pentru o desemnare în ultima săptămână de campanie, nu se va şi vota.

Ca urmare, cred că vom avea un al treilea premier desemnat între cele două tururi de scrutin. În funcţie de rezultatele alegerilor, Băsescu va încerca să propună un premier care să îi aducă mai multe voturi, dar care să nu treacă nici el.

A patra desemnare ar putea fi după alegeri. Chiar dacă va pierde, este posibil ca Băsescu să încerce încă o desemnare. În acest caz, cel de-al patrulea ar fi Iohannis fiindcă Băsescu va încerca să demonstreze că adversarii săi nu sunt chiar atât de aliaţi pe cât susţin sau va spera că PSD nu va câştiga totul (chiar dacă PSD va avea preşedintele ales, un guvern Iohannis ar putea trece cu voturile PNL şi PD-L).

Dacă Băsescu va câştiga, ar putea chiar dizolva Parlamentul, dar nu cred că acest lucru ar fi în interesul PD-L. La ora actuală, PD-L are cam 30% dintre opţiunile de vot. Creşterea datorată câştigării alegerilor de către Băsescu i-ar putea duce până peste 35%, dar nu cred că se pot apropia de 40%. În acest moment, PD-L are peste 38% dintre locurile din Parlament (includem şi “independenţii”).

PRM ar fi într-un nou Parlament, dar nu cred că vom putea vedea o alianţă PD-L + UDMR + PRM, deci PD-L tot ar avea nevoie de voturi de la liberali sau pesedişti. Nu cred că Băsescu îşi pune serios problema să tot facă anticipare până iese ce trebuie. De fapt, în cele minimum 60 de zile în care un Parlament nu poate fi dizolvat, Băsescu s-ar putea trezi şi cu o suspendare.

Concluzia mea este că show-ul va continua până cel puţin la mijlocul lunii decembrie. Tema anticipatelor va fi folosită în campanie (cu un oarecare succes), dar nu va fi dizolvat Parlamentul.

Acest articol a fost publicat în Alegeri, Guvernare, Parlament și etichetat cu , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

Un răspuns la Ce va fi după Negoiţă?

  1. Pingback: Politica prin ochelari de blogger