Numai Croitoru să nu fii!

E frumos să fii desemnat pentru a forma un guvern! Ai ajuns în sfârşit în centrul atenţiei (dacă chiar ai vrut asta)!

Dar ce te faci când vezi că majoritatea celor care trebuie să îţi acorde încrederea îl preferă pe un nene care are “referinţe” net inferioare.

Ce te faci când eşti independent, dar lumea te priveşte ca fiind omul lui Isărescu? Sau ca fiind omul lui Băsescu? Ce te faci când te vezi scos la înaintare cu şanse destul de mici de succes pentru a face jocurile politice ale cuiva?

Ce te faci când ştii că eşti chemat să scoţi ţara din impas, dar cei care ar trebui să te ajute să faci asta nu au de gând să discute cu tine?

Ce te faci atunci când ştii că cel care te-a propus, de fapt l-ar cam vrea pe nenea ăla care a fost înaintea ta şi tu ai fost desemnat numai fiindcă strategia sa s-a schimbat?

Ce te faci când ştii că se vor face preiuni asupra ta pentru ca anumiţi domni să fie numiţi în anumite funcţii deşi tu susţii că vei avea un cuvânt greu de spus?

Ce te faci?! Suporţi şi mergi mai departe! Speri să îi convingi pe cei de la UDMR şi pe câţiva de la PSD sau de la PNL şi încerci să încropeşti un guvern ştiind că jumătate din Parlament îţi va fi ostilă după aceea! Asta faci fiindcă asta este politica românească şi tu ai fost convins să intrii în horă. Dacă nu faci asta, înseamnă că mai bine stăteai acasă.

Ca fapt divers şi fără legătură directă cu Croitoru, mă întreb cam câţi dintre parlamentarii PSD şi PNL sunt masoni…