Blog de “analist politic”

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu va fi decorat astăzi cu Ordinul Steaua României în grad de Colan. Deşi 68 de cetăţeni străini au primit acest grad, Isărescu este al doilea român care primeşte această distincţie şi primul care o primeşte în timpul vieţii. Singurul român care a mai fost decorat cu Ordinul Steaua României în grad de Colan a fost patriarhul Teoctist, dar distincţia a fost acordată post-mortem. Aşadar, Isărescu a devenit cel mai “tare” român…

Tot astăzi for fi decoraţi cu Steaua României membrii Consiliului de administraţie al BNR din perioada 2004 - 2009: Silviu Cerna va primi gradul de Mare Ofiţer, Virgiliu Stoenescu gradul de Comandor, Florin Georgescu gradul de Ofiţer, iar Eugen Dijmărescu, Maria Ene, Valentin Lazea, Agnes Nagy, Napoleon Pop şi Cristian Popa gradul de Cavaler.

În listă apare şi Lucian Croitoru şi nu oricum, ci cu gradul de Mare Ofiţer. Nu a fost el în consiliul de administraţie al BNR, dar a încercat să facă un guvern şi trebuie recompensat pentru acest lucru.

Domnul Preda a suportat multe pentru binele lui Băsescu. Candidatura Elenei Băsescu a fost OK, guvernarea lui Boc a fost şi ea bunicică, desemnările lui Croitoru şi Negoiţă în regulă şi ele… Liberalii trebuia să voteze cu Băsescu că de nu… Antonescu şi Geoană erau naşpa. Cu alte cuvinte, noi suntem buni, ceilalţi sunt răi…

Acum domnul profesor nu mai suportă. Băsescu a câştigat, până în 2012 sau 2014 mai este destul, deci putem încerca să reformăm partidul. În 2009 nu se putea că nu e bine să reformezi partidul când vin alegerile peste tine. Aşadar, acum Honorius nu e bun, politicienii care provin din mediul de afaceri nu sunt neapărat buni (de fapt, de ce să nu recunoaştem?, sunt răi!), iar PD-L este în pericol să se oligarhizeze…

Nu zic nu, demersul este în regulă… Dar, dacă demersul ar fi venit în 2009, atunci ar fi fost şi demn de toată lauda. E drept că domnul Preda ar fi zburat imediat din PD-L, dar asta este altă poveste. Nici în condiţiile actuale nu cred că va rezista prea mult dacă nu se potoleşte.

Oricum, independenţii lui Oprea îşi fac partid, nu? Au luat o parte din băsescienii liberali şi social-democraţi. Probabil, când va fi creat partidul, vor veni şi alţii. Totuşi, pentru a fi un partid serios, cu şanse în 2012, este nevoie şi de o bucată bună din PD-L, nu?

A existat guvernul Boc I. A mai existat un guvern demis. A existat un guvern propus de Lucian Croitoru. De asemenea, a mai existat şi unul propus de Liviu Negoiţă. Acum va exista un guvern Boc II. Să vedem modificările esenţiale:

Croitoru de la educaţie nu e Croitoru care fusese desemnat ca premier. Unul e Cătălin, celălalt e Lucian. Bag sama că Lucian e mai breaz. Trebuia să fie la finanţe, dar n-a avut chef. Bine s-a gândit! V-am zis că e mai breaz, da?

Am scris acest mesaj fiindcă deja am fost întrebat de două ori cum a ajuns nenea ăla de la BNR la educație.

Văd că mulţi spun că noul guvern al lui Boc este Boc IV? Nu mai înţeleg deloc cum se numără…

Oricum consider, cât de cât logic, guvernele care s-au perindat, tot nu pot să trec de 3.

Dacă numărul creşte când se cere votul Parlamentului, atunci avem Boc II când Nica a venit la Interne şi acum va fi Boc III.

Dacă numărul creşte când sunt schimbări majore, atunci avem Boc II când a plecat PSD şi acum va fi Boc III.

Dacă le combinăm, atunci ar putea fi Boc IV, dar nu am auzit niciodată spunându-se despre jumătatea de guvern rămasă după plecarea PSD că ar fi Boc III.

Am mai auzit despre propunerea lui Croitoru că ar fi un fel de Boc III. Oare se numără aia?

Oricum, nu găsesc niciun sens. Poate să îmi explice cineva cum am ajuns la IV?

Mă întreb care dintre actualii miniștri PD-L nu va face parte din noul cabinet al lui Boc.

Potrivit informațiilor vehiculate, Blaga, Berceanu, Videanu și Predoiu nu vor pleca.

Se pare că Pogea va fi înlocuit cu Croitoru. E OK, dar e cam penibil pentru Croitoru să fie ministru după ce a fost desemnat premier.

Evident, unii de la PD-L (şi cam tot restul lumii) vor să scape de Udrea, dar e cam greu.

Stănișoară, Paleologu, Plăcintă și Sandu nu au fost prea vizibili, deci nu e mare pierdere dacă dispar. S-ar putea să nu dispară chiar toţi. Totuşi, cine e acest Sandu? N-am prea auzit de el. O fi un fel de Ene Dinga? De Stănișoară am mai auzit pe la apărare, de Paleologu am aflat când a apărut chestia cu pleașca și știm că Plăcintă este cea care a înlocuit/o pe Ridzi.

Aşadar, s-ar putea să scăpăm de aproximativ jumătate dintre miniştri actuali. Nu e chiar aşa rău. Sunt sigur că nu poate fi sacrificat niciunul din tripleta Blaga - Videanu - Berceanu.

Politica românească nu este atât de spectaculoasă şi de surprinzătoare pe cât ne-ar plăcea nouă să credem. Băsescu nu a făcut niciodată mişcări spectaculoase când a trebuit să desemneze premieri.

În 2004 înţelegerea era ca Tăriceanu să ajungă premier şi aşa a fost. În 2008, candidatul PD-L era Stolojan şi el a fost desemnat. După retragerea acestuia, Boc a fost soluţia evidentă şi deloc surprinzătoare.

În 2009, la prima tentativă, se vehicula numele lui Croitoru. Nu a fost o surpriză pentru nimeni. La a doua tentativă, se vehicula numele lui Negoiţă (e drept, mai rar). Nu a surprins nici de data aceasta nominalizarea; eventual, a fost creat suspansul în momentul discursului.

Acum, se behiculează numele lui Boc. Oricât de penibil ar putea părea ca Boc să ajungă din nou premier şi oricât de greşite mi s-ar părea desemnarea şi acceptarea, cred că Băsescu îl va desemna din nou pe Boc.

Împotriva lui Croitoru au votat 250 de parlamentari. În total sunt 470 (Olteanu a demisionat), deci coaliția are 53.19%. Se ignoră faptul că în favoarea lui Croitoru au votat 189 de parlamentari  (40.21%). Lipsesc ceva procente.

De asemenea, nu se ia în considerare faptul că minoritățile nu au votat și, la un vot pentru acordarea încrederii, absența de la vot înseamnă vot împotrivă.

Se putea spune, credibil, că acea coaliție de 65% a scăzut la mai puțin de 60%; tot aproape credibil, era și o scădere la 57% (250 din 439 prezenți). Totuși, restul până la 53% este manipulare.

Nu PSD, PNL, UDMR și minoritățile au nevoie acum să strângă 50%  + 1 dintre voturile parlamentarilor; ceilalți trebuie să o facă (de data aceasta). La moțiunea de cenzură au reușit să strângă cât trebuie și, probabil, dacă cineva le va da ocazia, or strânge suficiente voturi și pentru un premier agreat de ei.

Notă
Parcă chestia cu 53% a apărut prima dată la radio, la Realitatea FM.

Contribuţiile lui Negoiţă faţă la eforturile predecesorilor săi au fost întâlnirile cu cei de la PD-L, UDMR, minorităţi şi independenţi, copierea programului de guvernare al lui Croitoru, copierea listei miniştrilor şi înlocuirea a 3 dintre cele 14 nume. Oare cei trei nu au mai vrut să participe la o nouă farsă sau crede Negoiţă cu sunt cam nepotriviţi?

În aceste condiţii, mi se pare normal ca Croitoru să fi avut nevoie de 10 zile (de fapt, au fost doar 8), în timp ce lui Negoiţă i-au ajuns 3.

Ce pot să zic? Dacă trece guvernul propus de Negoiţă, voi regreta că nu a trecut cel propus de Croitoru!

E mare plictiseala când premierul desemnat nu te primește în guvernul său și ești nevoit să spui că preferi să faci campanie pentru președinte.

E și mai mare plictiseala când, după o zi de campanie, ești trimis la plimbare și de președinte pentru că nu dă bine să fii lângă el.

Plictiseala devine frustrare fiindcă tu știi că ai putea face multe și meriți să fii recompensat pentru ceea ce faci.

Cum inteligența ta este mult peste media națională (chiar mult peste media elitelor) și cum poți lua decizii rapide și corecte, te gândești să ajuți fără să se prindă lumea pentru ca, ulterior, să poți spune că tu ai fost. Te gândești și că poți fi recunoscut, dar știi că IQ-ul celorlalți este mult mai scăzut, deci poți nega fără probleme și fraierii nu se vor prinde (chiar dacă unii se prind, nu au dovezi).

Mare trebuie să fie plictiseala, frustrarea, tupeul și încrederea în sine ca să faci asta. Totuși, prostia trebuie să fie la fel de mare.

(more…)