Blog de “analist politic”

Ieri, PD-L a avut şansa să îl trimită acasă pe Boc şi să se asigure că nu va dispărea de pe scena politică. Au preferat să păstreze ciolanul în forma actuală, sperând că lucrurile se vor schimba până în 2012 şi vor supravieţui.

Există un nene în PD-L pe care îmi place să îl numesc “idiotul de serviciu”. Nu ţin minte cum îl cheamă, dar a spus el că Boc mai poate încasa. E drept, mai poate! Dar oare e bine? Oare ştie încasa cum trebuie? Şi Tăriceanu a tot încasat cât a fost premier, dar a lăsat PNL-ul aproape de 20%. Va reuşi Boc acelaşi lucru?

Consider că cei de la PD-L au amânat inevitabilul. Există şansa să se descurce; existe şansa ca lucrurile să se rezolve; de fapt, există chiar şansa ca ceea ce fac ei chiar să fie soluţia corectă (deşi, am mari rezerve). Cu toate astea, există şansa să nu se descurce, există şansa ca lucrurile să nu se rezolve şi există şansa ca soluţia lor să nu fie cea corectă.

Continuu să cred că PD-L (cu Boc în frunte), urmează traseul PNŢCD din perioada 1997 – 2000. Nu par conştienţi că ar putea împărtăşi aceeaşi soartă. Oricum, ştiu ei mai bine…

Va mai exista o ocazie la iarnă când nemulţumirile populaţiei vor creşte din nou datorită eliminării diverselor subvenţii. S-ar putea ca şi atunci cei de la PD-L să se bazeze pe miracole externe şi să spere că până în 2012 românul va uita. S-ar putea să uite, dar ar trebui ca 2011 şi 2012 să nu fie ani la fel de răi ca 2010 sau, cel puţin, 2012 să fie mai bun ca 2011.

Dacă ratează toate ocaziile, PD-L ne va cadorisi un nou guvern PSD care să conducă timp de 4 ani în stilul lui Năstase…

Până atunci, cică avem remaniere. Aş paria că va fi sacrificat un nume greu (posibil din celebra tripletă) şi câţiva miniştri cam şterşi.

1. PD-L: 125 + 52 = 177
2. PSD + PC: 95 + 44 = 139
3. PNL: 53 + 22 = 75
4. UDMR: 22 + 9 = 31
5. Independenţi: 14 + 10 = 24
6. Minorităţi: 18 + 0 = 18
7. Fără grup: 6 + 0 = 6
8. Vacante: 1 + 0 = 1

În acest moment PSD, PNL şi independenţii fără grup au 139 + 75 + 6 = 220 de voturi; mai este nevoie de 16 trădători pentru ca o moţiune de cenzură să treacă. Mai pot conta probabil pe nişte senatori din grupul mixt care stau acolo fiindcă îi obligă regulamentul să facă parte dintr-un grup.

Deputatul PD-L (ales pe listele PNL, trecut și prin PSD / PDSR înainte de PNL) Ioan Timiș a decedat. Ca urmare, în scurt timp vom avea alegeri parțiale în Colegiul 3 al acestui județ.

Vor fi chemați pentru aș alege un nou reprezentant cetățenii din orașele Călan și Haţeg, precum și cei din comunele Baru, Băniţa, Boşorod, Bretea Română, Bunila, Cerbăl, Densuş, General Berthelot, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii, Peştişu Mic, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarimizegetusa, Sălaşu de Sus, Sântamaria Orlea, Teliucu Inferior, Topliţa, Toteşti.

După două parțiale bucureștene, avem acum parțiale în provincie (chiar pe la țară). Sunt curios ce va urma după duelurile Stroe vs. Honorius și Teo vs. Mincă. Aș paria pe niște iluștrii necunoscuți.

Sunt curios și dacă PSD și PNL vor avea fiecare câte un candidat. În 2008, locul de parlamentar a fost câștigat de PNL, dar alesul a ales să treacă la PD-L. De data aceasta chiar cred că PD-L nu are nicio șansă, deci bătălia se va da între PNL și PSD (liberalii vor dori să o câștige înainte de alegeri). Evident, va participa și Cernea fiindcă CCR i-a dat voie. Îi trebuie doar un buletin High Definition (poate nici atâta…).

Următorul salariu al bugetarilor va fi redus cu 25%. Aceasta este luna în care se vor vedea primele efecte în masă ale măsurilor luate de guvern (reducerea salariilor bugetarilor și eliminarea portițelor prin care se evita plata unor taxe – drepturi de autor, PFA etc.).

Chestia cu creșterea TVA-ului a avut efecte minore asupra populației. Prețurile nu au crescut mai deloc. Dar, de data aceasta, efectele vor fi ceva mai mari. Va fi o lună în care nemulțumirile populației vor crește.

La sfârșitul lunii va expira și termenul lui Băsescu. La 1 septembrie vom vedea dacă va pleca cineva din guvern sau dacă vom avea un nou guvern.

Dacă acum PD-L a ajuns în sondaje pe la 12 – 15%, mă aștept ca până la sfârșitul lunii să coboare spre 10% (sau chiar mai puțin). Boc urmează destul de exact traiectoria lui Ciorbea… Se pare că primarii deveniți premieri nu sunt o soluție foarte bună pentru partidele din care provin aceștia.

Nemulțumirile mocnesc acum. Dacă nu se vor elibera curând, se vor strânge până la alegeri și vor izbucni atunci, ceea ce va însemna un PSD aproape de 50%, o tripletă PRM, PP, PCR care va trece de 25%, un PNL care va fi în opoziție până în 2016, un UDMR care va susține guvernul PSD și un PD-L în afara Parlamentului.

Dacă populația primește satisfacție, vom vedea dacă PD-L a învățat sau nu lecția PNȚCD. Dacă se va încăpățâna să guverneze, plecarea lui Boc va fi doar un foc de paie…

De asemenea, ar cam trebui să revină în discuție și diversiuni cu parlament unicameral, 300 de parlamentari şi vot uninominal pur. De asemenea, ar fi interesant de știut dacă Băsescu pregătește sau nu un referendum pentru 2012…

Fostul ministru liberal al economiei (cel care a fost propus și pentru funcția de comisar european) a declarat că nu va fi suficientă creșterea TVA și se va umbla și la cota unică, ceea ce face ca actualul Guvern să intre el sub incidența articolului 53. (!?!?)

ARTICOLUL 53
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Buuuun… Deci acest articol spune că se pot restrânge niște drepturi în anumite condiții. Guvernul ăsta vrea să schimbe niște taxe (în sus). Așadar, prin creșterea taxelor se reduc drepturile guvernanților sau cum?

Știu că Vosganian a vrut să sugereze că Guvernul atentează el la siguranța națională, dar i-a ieșit cam aiurea. A O nouă afirmație penibilă a acestui politician…

Un domn de la PD-L a crezut că e bine să fie iubit de popor și și-a dus să își întrebe (în stil băsescian) votanții cum ar trebui să voteze la moțiune. Evident, știa răspunsul de dinainte, dar avea nevoie de o justificare. La fel de evident, i s-a spus să voteze pentru căderea guvernului.

Celor de la PD-L nu le-a căzut prea bine această întoarcere la popor și se gândesc acuma să-l dea afară. Cum o astfel de acțiune nu poate fi făcută decât în urma unui plan bine ticluit, mă întreb unde va ajunge domnul Oajdea.

Aș vrea să cunosc și părerea celor 2 – 3 vizitatori care citesc aceste rânduri. Ca urmare, am instalat plugin-ul de sondaje, am creat sondajul și acum aș vrea să văd ce iese…

 Loading ...

… din 2012. Nu este neapărat vorba despre victoria în alegeri ci, mai degrabă, victoria de pe partea dreaptă.

Dacă PD-L nu va reuși să fenteze cumva, atunci va scădea semnificativ până în 2012. Liberalii profită de situație și propun vot uninominal în două tururi. Surprinzător,  este exact ceea ce doreau democrații în 2007 (a existat și un referendum pe această temă, nu?).

Dacă PD-L  va scădea sub 25% la nivel național, atunci va câștiga alegerile doar într-o mână de colegii și ponderea sa în viitorul Parlament va fi relativ redusă. Vor fi foarte penibili când vor explica motivele pentru care votul uninominal în două tururi nu mai este bun. Probabil, nu va mai fi bun nici Parlamentul unicameral cu 300 de parlamentari.

La cum arată lucrurile acum, PSD va câștiga fără probleme astfel de alegeri, iar UDMR va câștiga acolo unde trebuie. UNPR nu are deocamdată nicio șansă, dar nu cred că cineva își imagina că acest partid va face mare brânză cândva, pe undeva.

PD-L trebuie neapărat să fenteze cumva:

• pot pleca de la guvernare;
• pot încerca să îi atragă pe liberali la guvernare;
• pot încerca să demonstreze că proporționalitatea este bună.

Deocamdată, șansele lor sunt cam mici…

Se pare că drumul spre o altă nouă majoritate s-a cam împotmolit. Lumea începe să revină la PSD, ba chiar încep indivizi să părăsească barca ce pare a se scufunda a PD-L-ului. Chestia cu afacerile cu statul ar putea face ca actualul guvern să piardă majoritatea în Parlament.

Ştiu că pare ciudat, dar cred că PD-L se pregăteşte de anticipate. Mai mult, cred că vor să ajungă în opoziţie. De asemenea, cred că vor să pornească opoziţia de la 25 – 30% şi să poată ajunge pe la 40 – 45% în urma guvernării dezastruoase a PSD (eventual şi PNL). Dacă stau până în 2012, vor porni în opoziţie de pe la vreo 10% (asta dacă nu coboară sub 5%).

Vor putea susţine că au vrut să ia măsuri, dar nu au fost lăsaţi. De asemenea, vor putea susţine că şi-au făcut curat în interior şi restul lumii a cam plecat. Ar putea susţine şi că noua putere nu duce la îndeplinire dorinţa poporului legată de Parlamentul unicameral şi de reducerea numărului aleşilor.

Timing-ul este destul de bun. Anticipatele s-ar desfăşura cândva prin toamnă şi apoi, în 2014, am avea prezidenţiale simultan cu parlamentarele. Nu ar fi frumos ca PD-L să fie condus în luptă de doamna Udrea care să candideze la preşedenţie din partea unui partid cu 40% în sondaje împotriva unui Ponta erodat de guvernare? Planuri pe termen lung, domn’le!

De asemenea, cei de la PD-L poate şi-au dat seama că nu prea mai este nimic de furat, deci se pot retrage pentru 4 ani.

Alina Gorghiu ne-a întrebat ieri ce facem “de grevă”. Am răspuns, pe scurt, că astăzi lucrez, nu fac grevă şi nu sunt solidar cu protestatarii. Am primit o replică scurtă (şi acidă?): Am înţeles!

Să vedem ce am înţeles eu. S-ar putea să mă înşel, dar am înţeles că răspunsul meu nu a prea convenit reprezentantei noastre în Parlament. Mesajul nescris pe care l-am primit a fost că sunt un egoist şi că nu mă gândesc la aproapele meu. Mergând poate prea departe, pot să cred şi că s-ar putea să mi se transmită şi că o să văd eu când / dacă ajung în locul lor.

Cam exagerată interpretarea mea a acestor două simple cuvinte…

Mă surprinde, totuşi, cum au fost prinşi în offside liberalii de măsura guvernului şi cum o dau acum pe partea socială. Nu prea pot ei concura cu PSD-ul acolo; au însă dreptul să încerce. Suntem un stat social, e frumos să ne ajutăm aproapele când putem.

Am ajuns la expresia cheie: când putem. De data aceasta nu mai putem. Greaua moştenire şi guvernarea dezastruoasă au făcut ca 70% din buget să fie cheltuieli obligatorii pe pensii, salarii şi datorii (din câte am văzut prin alte locuri, cifra reală este de peste 80%, dar să lăsăm asta). Ceea ce uită domnul Boc să ne spună este că mitele electorale ale lui Tăriceanu au dus aceste cheltuieli la doar puţin peste 50% din buget; restul a făcut singur. Totuşi, şi aceasta este o altă discuţie…

Ideea este că acum nu mai putem. Dacă aş face şi eu grevă (din solidaritate) chiar aş produce mai puţin, aş plăti mai puţine taxe şi ar fi mai rău pentru bugetari şi pensionari. Deci, interesul lor este să nu fac grevă.

În ceea ce priveşte solidaritatea, nu poate fi vorba de aşa ceva. Pot să “simpatizez” cu poziţia lor, dar să fiu solidat ar fi prea mult. Ar însemna să doresc să produc în continuare la fel de mult pentru alţii şi să fiu recompensat mai puţin (taxe mai mari, inflaţie).

Aşadar, cu tot respectul pe care îl port unor persoane din sistem (puţine), nu am cum să doresc ca protestele lor să fie auzite. Oricât de mult cred că Boc trebuie să place, că actuala guvernare este mai vinovată decât cea anterioară, că ne-ar fi mult mai bine cu liberalii din nou la putere, de data aceasta poziţia liberalilor nu este OK.

Ştiu şi ei foarte bine că nu se mai poate cheltui atât şi că, oricât s-ar reduce plata pentru clientela politică, oricât s-ar reduce evaziunea fiscală, tot nu sunt suficienţi bani.

Aşadar, simpatizez şi sper să se găsească o soluţie echitabilă. Solidar nu sunt!

Mi-am dat seama că, de fapt, în ciuda afirmațiilor actualului premier, Tăriceanu aproape ne-a salvat. Dacă nu era el, acum nu am mai fi avut nicio șansă să evităm falimentul național.

Premierul liberal a dat “cadouri” pentru bugetari şi pensionari. În compensaţie, a primit 18% dintre voturi – faţă de 12% – 13% cât ar fi luat PNL-ul singur. De asemenea, PSD a primit vreo 33% fiindcă l-a şantajat pe Tăriceanu. Şi lor ar trebui să le fim la fel de recunoscători. Din păcate, recompensa a fost pierdută ulterior prin transferuri la independenţi sau la PD-L. Dar asta este o altă discuţie…

Să vedem ce s-ar fi întâmplat dacă Tăriceanu nu ar fi dat bani la bugetari şi pensionari (pentru consistenţa discursului ne referim doar la cadourile din 2007 şi 2008, nu şi la cele din 2005 şi 2006; de exemplu, cota unică nu intră în calcul, da?). Păi deficitul lui Tăriceanu ar fi fost mai mic! Cât de mic? Discutabil! Totuși, nu cred că cineva și/ar fi imaginat că banii respectivi ar fi rămas necheltuiți. Dacă UE ne-a lăsat să avem deficit, atunci, dacă nu dăm banii la oameni, atunci ce să facem cu ei? Îi dăm la BNR? Nah… Mai bine îi investim, nu? Multe borduri ar fi fost schimbate în țara asta?

Așadar, deficitul ar fi fost poate ceva mai mic, dar în loc să se ducă pe pensii și salarii s-ar fi dus la investiții (clientele politică). Ce s-ar fi făcut acum Boc dacă din cauza crizei (și a grelei moșteniri datorate faptului că Tăriceanu nu s-ar fi gândit la cetățeanul de rând și a preferat să își umfle buzunarele proprii și ale alor săi) ar fi trebuit să taie nu de la bugetari și pensionari, ci de la clientela politică. Ați văzut ce tare s-au supărat când li s-a spus că, poate, ar fi trebuit să taie și de-acolo un pic, nu? Am fi fost distruşi! Faliment – kaput!

Cum s-ar fi dus Boc la ministere și ar fi zis că trebuie tăiate toate investițiile? S-ar fi dus, dar i s-ar fi râs în nas! Ca urmare, eu cred că Boc (și noi toți alături de el), ar trebui să îi fie recunoscător lui Tăriceanu pentru ceea ce a făcut pentru patrie.

(Acest articol este un pamflet și trebuie tratat ca atare. Cu toate acestea, consider că argumentația este mult mai solidă decât cea a actualilor guvernanți.)