Dacian Cioloş a trecut cu brio de audierea din comisia parlamentului european. Este fără îndoială a victorie, dar a cui este victoria?
Este cu siguranţă o victorie personală a viitorului comisar european. De asemenea, putem spune că este o victorie a României. Am mai putea spune că este o victorie a celor care l-au propus şi susţinut (Băsescu şi PD-L).
Probabil că mulţi vor spune acum că este o victorie a tuturor românilor, ceea ce nu este cazul. Nu poate fi o victorie a cuiva dacă acel cineva nu a participat la obţinerea acesteia. De exemplu, nu poate fi o victorie a mea, fiindcă eu am luat la mişto desemnarea lui Cioloş. Nu ar trebui să se facă părtaşe la victorie nici partidele şi susţinătorii partidelor care “au băgat strâmbe” spunând că este o greşeală trimiterea unei singure propuneri şi încăpăţânarea cu agricultura. De asemenea, presa nu ar trebui să îşi aroge niciun merit fiindcă Cioloş a găsit puţini susţinători în zona respectivă.
Cu siguranţă este o victorie; ba chiar una frumoasă. Nu este însă o victorie a tuturor românilor. Unii au fost puşi “cu botul pe labe”.
Să urăm mult succes viitorului comisar şi să sperăm că va reprezenta România cu cinste (a început excelent, nu?). Aş vrea să atrag atenţia asupra unui aspect “minor”: Cioloş va reprezenta în Comisia Europeană România, nu interesele României.
Se pare ca jocul de-a totul sau nimic al lui Base functinoeaza bine si la nivel european.